Inflația și Majorarea Veniturilor

Majorarea trebuie făcută cu Suma Fixă, care să acopere 

”COȘUL MINIM DE CONSUM” la cea mai mică pensie/venit .

 Dacă pensia Min este 1000 lei și Coșul Minim de Consum este 3200 lei, corect este, majorarea toturor Pensiilor cu SUMĂ FIXĂ în valoare de 2200 Lei .

Vezi mai multe Info despre majorarea veniturile AICI

”Precum Socrate, ar trebui să ne întrebăm și să ne preocupăm de RESPONSABLITATEA 

pe care o avem față de Societate, de a ne orienta faptele,

în Drecția Bnelui General.”

Majorarea cu procent este o mare eroare .
Adică inflația este in funcție de cîți bani încasezi ?

Majorarea veniturilor cu procent este o aberație,

deoarece coșul zilnic nu este calculat în funcție de venit !

În tabelul alăturat se observă diferența enormă intre bugetul de 

Majorare cu Sumă Fixă și Majorarea cu Procent .

Efortul Bugetar este mult ma mic la majorarea cu Sumă Fixă !

Majorarea cu Procent , este o invenție/motvație a celor de la guvernare pentru a trage de timp și pentru a avea impresia că ei au foarte mult de lucru, au nevoie de foarte multă forță de mulcă/angajați (pt clientelă), au nevoe de resurse tehnice, resurse umane și 

resurse fnanciare mereu tot ma mari .

Nu trebuiesc confundate Indexarea și Recalcularea, 

- sunt Noțiuni și acțiuni diferite .

Majorarea cu Procent este o aberație a lăcomiei și inconștienței socale, acelor cu venutiri mari și multe de la Stat !
Corect este,
Majorarea pensiilor/veniturilor cu Suma Fixă, care să acopere
”COȘUL MINIM DE CONSUM” la cea mai mică pensie/venit .
Dacă pensia/venitul Min este 1200 lei și Coșul Minim de Consum este 3200 lei, corect este, majorarea toturor Pensiilor/Veniturilor cu SUMĂ FIXĂ în valoare de 2000 Lei .
Deci corect este majorarea tururor pensiilor/veniturilor cu suma ( fixă care să acopere ”Coșul de Minim de Consum” la cea mai mică pensie sau Salariu !
Contributivitatea se găsește in calculul și cuantumul pensiei și nu are legătură cu Majorarea!

Vezi mai multe Info AICI

Calculul pensiei, trebuie făcut foarte simplu, așa cum se procedează deja pentru anumite Categorii Sociale și anume 80-85% din ultimul Salariu .

ATENȚIE!

MAJORAREA PENSILOR, NU ARE LEGĂTURĂ CU CONTRBUTVITATEA.

CI DOAR CU ”COȘUL MINIM DE CONSUM” ȘI CU ”NIVELUL DE TRAI” !

Contributivitatea se regăsește în cuantumul Pensiei .

Corect este majorarea cu Sumă Fixă , care să acopere 

”Coșul Minim de Consum” 

și pentru cei cu pensia cea mai mică, deoarece,

Cei cu pensii MICI, sunt problema ”Foametei și Sărăcei” ,

ADICĂ

CEI CU VENITURI/PENSII MICI .

Majorarea cu sumă fixă este valabilă doar pentru parlamentari ?

Majorarea trebuie făcută cu Suma Fixă, care să acopere 

”COȘUL MINIM DE CONSUM” și pentru cea mai mică pensie/venit .

Deci, dacă pensia Min este 1000 lei și Coșul Minim de Consum este 3200 lei,

majorarea toturor Pensiilor trebuie făcută cu 2200 Lei .

Vezi mai multe nfo despre majorare  Aci: 

Calculul pensiilor , în principiu trebuie făcut simplificat, așa cum este prevăzut in ”anumite Legi” pentru categorii restrînse și anume 85% din ultimul Salariu.

Exemplu extrem de simplu de calcul al pensiei .

De ex. Valoarea pensiei este 80% din media salariilor din ultimele 6 luni sau din Ultumul Salariu , la care se adaugă 2% pentru fiecare an lucreat in plus fați de virsta pensionării, un procent pentru Grupa de muncă, decorații, merite etc. etc..

Fără puncte complicate calculate toată viața și niciodată fnalzate, plus mereu recalculare, indice de corecție, metode de calcul complicat și alte ticăloșii/găinării fără sens.

Iată un model simplu care se aplică deja, fără puncte și alte invenții și șmecherii .

           ”80% din ultimul venit”.

Toate inechitățile sociale,

se rezolvă extrem de simplu .

- Transparența cheltuirii Banilor Publici,

- Un singur venit de la stat, ori Pensie, ori Salariu .

- Același sistem de calcul al pensiilor

- Raport de aprox. 1/6 intre venitul Min și Max

- Stoparea Jafului Național

- Taierea indemnizației de doctorat

- Tăierea sporurilor inventate

- Majorarea/Indexarea cu Sumă Fixă

- Decăpușarea Instituțiilor

Mai multe info AICI

”Magistrații sunt singurii care rămân cu o pensie calculată la 80% din media salariilor brute pe 12 luni consecutive, la alegere din ultimii 5 ani, inclusiv sporurile permanente, sau 80% din ultimul salariu, cum este la magistrați .”

Majorarea trebuie făcută cu Sumă fixă, așa cum și-au majorat parlamentarii cu 7.500 lei pentru a nu mai exista discuții .

O altă anomalie, este cea a Majorării sau Compensării cu Prag ,
unde cel care are venitul mai mare cu 1 leu față de prag nu mai primește de ex 50/100 lei .

Majorarea veniturilor 

Majorarea veniturilor cu Sumă Fixă, este una din cele mai eficiente, normale și echitabile masuri Economoco-Financiare de diminuare și atenuare a efectelor Inflației.

De remarcat este și faptul că suma solicitattă de la Buget este Infinit mai mică în canul Majorării cu Sumă Fixă, decît în cazul Majorări cu Procent.

Luați un exemplu prin care să comparați de ex. 10 valori de pensii (vezi tabelul de sus) și veți avea o surprză de proporți cît demult se economsește la Bugwet în cazul Majorări cu sumă Fixă !

Coșul zilnic nu este calculat în funcție de venit !

Majorarea , trebuie să compenseze valoarea Coșului Minim , fără procent si alte timpenii, pt că la Matket, nu te intreabă cit ai salariul ca să îți canculeze preți, cum șmecheresc guvernanții oamenii amărîți prin Majorarea cu Procent .

Majorarea cu Procent, adincește de fiecare dată decalajul dintre pensiile mici și Pensiile Mari, adică cei cu pensii mari primesc mai mulți bani, deși prețurile sunt lafel pentru toți !

După cum se observă în Tabelu alăturat, majorarea cu Procent, nu numai că mărește decalajul dintre Pensiile Mici și Mari, dar consumă și mult mai mulți bani de la Buget !

Inflația este un indicator final, care arată la sfârșit de an fiscal dacă politicile guvernamentale monetare, fiscale, legislative, etc., alături de politicile Băncii Centrale, se coordonează și conduc la o stabilitate a prețurilor de consum.

Principalele cauze ale inflației sunt:

• inflație prin monedă - emisiunea excesivă de monedă peste oferta reală de bunuri și servicii;
• inflație prin cerere - excedentul de cerere agregată peste oferta agregată;
• inflație prin costuri - creșterea costurilor de producție, independent de cererea agregată;
• inflația importată;
• inflația prin structuri.

Printre consecințele inflației se numără:

• scăderea puterii de cumpărare a populației;
• redistribuirea veniturilor și avuției;
• stimularea înclinației spre consum și descurajarea înclinației spre economisire;
• avantajarea debitorilor (în moneda națională);
• rata inflației care influențează rata dobânzii.

Consecințele inflației pe care le suportă populația, viața social-economică în ansamblul ei sunt cunoscute sub denumirea de cost al inflației.

Vezi Sursa Info AICI

Ținind cont de faptul că după Revoluția din 89, decalajul dintre venituri, în special la Stat, au inregictat un decalaj și o inechitate  vizibil acceantuată, o măsură mai umană de compensare a Inflației, ar fi Majorarea cu Sumă Fixă .

Care sunt marile diferente în comparație cu Majorarea cu Procent ?

- Se evită dicriminarea majorării comparativ celei cu Procent, unde celor cu venituri mari le revine o cotă net superioară, față de cei cu venituri mici, deși prețurile sunt lafel pentru toți cetățenii, indiferent de ce venituri au.

- Nu apare metoda haiduciei, în sensul că luăm de la cei cu venituri mari să le dăm la cei cu venituri mici.

Pensiile trebuiesc, calculate simplificat, fără puncte și tot felul de găinării și o armată Națională de funcționari.

Există modelul de calcul al Magistraților ! ”Valoarea pensiei este 80% din media salariilor din ultimele 6-12 luni , la care se adaugă 2% pentru fiecare an lucreat in plus față de virsta pensionării, procente pentru Grupa de muncă, decorații și merite .”

Să Precizăm faptul că Inflația/Crelterea Prețurilor este Lafel pentru toți Cetățenii, indiferent ce Venituri încasează .

- La majorarea cu o sumă fixă (ex. 1000 lei) consistentă față de majorarea cu procent deex. 10% , avantajele sunt majore in sensul că ar crește Nivemul de Trai al cetățenilor, în special al celor cu venituri mici și ceeace eate cel mai important si remarcabil îl reprezintă faptul că vom avea un Buget mult mai relaxat în comparatie cu Majorarea cu orice Procent .

- O altă latură, care mi se pare foarte importantă, este faptul că nu se face discriminare, asa cum se vehiculează unele teorii și anume Ș

                     - Să tăiem Pensiile/Veniturile Mari ,

                    - Să le dăm mai mult la cei cu Venituri Mici, etc. .

Deci , în consecință, prin metoda Majărării cu sumă Fixă Nu tăiem de la Bogați , să șle dăm Săracilor, iat efortul Bugetar este Incomparabil mult mai mic, față de Majorarea cu Procent , așa cum se observă în exemplificarea din tabel !

În exemplul din tabel, Observăm diferența enormă a efortului Bugetar, în cazul celor două modele de Majorare, respectiv Procent și Sumă Fixă.

Vedeți si AICI despre Majorarea Veniturilor

 De ce credeți că nu are curaj nimeni să abordeze Majorarea cu sumă Fixă ? Majorarea cu sumă fixă de circa 500-1000 lei ar acoperi în mare parte Inflația, și ar determina și o înviorare economiei plus resurse minime de la Buget.
Majorarea pensiilor cu Procent de 10% produce cheltuieli mari de la Buget , în comparatie cu orice majorare cu sumă fixă !
Majorarea pensiilor cu Sumă fixă de 500-1000 lei produce cheltuieli de circa 2,5 Miliarde lei (500 Lei X 5 mil Pensionari = 2.500.000.000 lei), plus multe beneficii pe Plan Economico-Social ! -Cheltuieli Rezonabile de la Buget,
- Bunăstarea tuturor Românilor!
- Buget relaxat ! Calcul simplificat ! . ...
- Înviorarea Economiei prin consum !

                                      Vezi mai multe info AICI

 

Pensiile Civile, Militare și Speciale? 

Perioada lucrata dupa pensionare

Cum se face valorificarea perioadei lucrate dupa pensionare?
Recalcularea pentru valorificarea perioadei lucrate dupa pensionare se face conform prevederilor art. 134 alin. (2) si (3) din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010 aprobate prin HG nr. 257/2011 si art. 107 alin. (4) din Legea nr. 263/2010.

În cazul unei persoane care are pensie la limita de vârsta, calculul punctajului suplimentar pentru perioada lucrata dupa data pensionarii se calculeaza în felul urmator:

• Pentru fiecare luna lucrata in anul respectiv, se calculeaza punctajul lunar prin raportarea câstigului salarial brut sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale, la câstigul salarial mediu brut din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica.
• Punctajele lunare astfel calculate se însumeaza si se împart la 12, obtinându-se astfel punctajul anual pentru perioada respectiva.
• Punctajul obtinut dupa împartirea la 12 se împarte la numarul de ani corespunzator stagiului complet de cotizare utilizat la deschiderea drepturilor de pensie, iar rezultatul obtinut se aduna la punctajul mediu anual aflat în plata la data depunerii cererii de recalculare, rezultatul reprezentând punctajul mediu anual al drepturilor de pensie recalculate.

Cum Facem daca avem imprumut la bănci să optăm pentru indicele ROBOR = 5,16% sau IRCC = 1,86% ? Vezi mai multe info AICI

A lucrat luna mai 2014, la un salariu de 1500 lei, care se împarte la câştigul salarial mediu brut pe economie care fiind de 2328 lei rezultând un punctaj lunar de 0.64433 puncte. Prin adunarea punctelor astfel realizate şi în lunile iunie, iulie, august 2014 rezulta un punctaj anual de 0.248686758 care se împarte la 35 (în acest caz un bărbat care are conform legii un stagiu complet de cotizare de 35 ani) rezultă un punctaj de 0.0071053 puncte, care se adună la punctajul mediu anual avut la ieşirea la pensie. Pentru cele 0.0071053 puncte suplimentare, pentru o valoare a punctului de pensie în 2015 de 830.2, se obţine o creştere a pensiei de 5.898849889 lei.
Vezi Sursa info AICI

Principala diferență dintre pensiile din sistemul public și cele militare de stat

În termenii cei mai simpli, această diferență se reflectă în modul de calcul. Dacă în sistemul public, algoritmul pe baza căruia se stabilește cuantumul pune în relație punctajul mediu anual (calculat pe baza întregului stagiu de cotizare din perioada activă) cu punctul de pensie stabilit de Guvern, pensiile militare de stat au ca bază de calcul media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate. Multe țări NATO folosesc drept bază de calcul pentru pensia militară de serviciu ultimul salariu, înainte de trecerea în rezervă.

Această diferență de mod de calcul stă la originea tuturor atacurilor care au început acum mai mult de 10 ani împotriva pensionarilor militari, atacuri care revin periodic în dezbaterea publică. Militarii sunt considerați ca beneficiari de pensii “nesimțite”, de pensii speciale, de pensii nemeritate.

Sunt acuzați că ies la pensie foarte devreme, chiar în jurul vârstei de 40 de ani, cu pensii exorbitante, de zeci de mii de lei. Sună revoltător, nu-i așa? Să ne lămurim, pe scurt, încercând să nu abuzăm de cifre, statistici și formule de calcul. Și nici de lozinci sau sloganuri.

Vezi Sursa INFO AICI

Trebuie modificată Legea Salarizării Unitare 

MĂSURI URGENTE
De la Stat, un singur venit, Pensie sau Salar !
Raport 1/4 intre venitul Max și Min !
Prețurile și inflația sunt lafel pentru toți cetățenii !
Majorarea cu sumă fixă a veniturilor in interesul tuturor cetățenilor!
De ex Majorarea cu 500 lei, avantaje:
- Crește Bunăstarea tuturor Românilor!
- Buget relaxat față de majorarea cu procent (de ex. cu 40%!
- Calcul simplificat al pensiei (cu escel), fără soft de mil de euro! 

- Înviorarea Economiei prin achizitionarea de bunuri !
Aceeași Lege de calcul pentru toți !

În opinia economiștilor, inflația se produce atunci când oferta de bani depășește cantitatea de bunuri și servicii disponibilă în piață.

Politica monetară reprezintă un ansamblu de acțiuni prin care autoritățile monetare influențează asupra cantității de monedă în circulație, nivelul ratelor dobânzii, cursurile de schimb valutar și alți indicatori economico-monetari în vederea realizării obiectivelor generale ale politicii economice.

La calcularea inflației, sunt luate în considerare toate bunurile și serviciile care intră în consumul gospodăriilor populației, inclusiv:

articole zilnice (cum ar fi alimentele, ziarele, benzina);
bunuri de folosință îndelungată (de exemplu, îmbrăcămintea, calculatoarele personale și mașinile de spălat);
serviciile (cum ar fi coaforul, asigurările și închirierea de locuințe).

Măsuri de Austeritate

-Tăierea sporurilor ridicole

-De la Stat, un singur venit, Pensie sau salar !

-Raport 1/4 intre venitul Max și Min !

-Majorarea cu sumă fixă

- Aceeași Lege pentru TOȚI - -Legea Salarizării Unitare

4,67 milioane de pensionari trăiesc cu sub 1000 de lei pe lună .

Inflația este un dezechilibru major prezent în economia oricărei țări, reprezentat de o creștere generalizată a prețurilor și de scăderea simultană a puterii de cumpărare a monedei naționale.

Inflația este un indicator final, care arată la sfârșit de an fiscal dacă politicile guvernamentale monetare, fiscale, legislative, etc., alături de politicile Băncii Centrale, se coordonează și conduc la o stabilitate a prețurilor de consum.

Principalele cauze ale inflației sunt:

• inflație prin monedă - emisiunea excesivă de monedă peste oferta reală de bunuri și servicii;
• inflație prin cerere - excedentul de cerere agregată peste oferta agregată;
• inflație prin costuri - creșterea costurilor de producție, independent de cererea agregată;
• inflația importată;
• inflația prin structuri.

Consecințele inflației sunt: scăderea puterii de cumpărare a populației; redistribuirea veniturilor și avuției; este stimulată înclinația spre consum și este descurajată înclinația spre economisire; inflația avantajează debitorii (în moneda națională); rata dobânzii este influențată de rata inflației.

Consecințele inflației pe care le suportă populația, viața social-economică în ansamblul ei sunt cunoscute sub denumirea de cost al inflației.

• Deflație -- situație în care pe termen lung, oferta de bunuri și servicii este mai mare decât cererea, având loc scăderea prețurilor. Este opusul inflației
• Stagflație -- stagnarea producției, fără ca masa monetară să se micșoreze, accentuându–se dezechilibrul dintre cerere și ofertă și fenomenul inflație
• Slumpflație -- declinul economiei, timp în care producția națională scade iar inflația se manifestă cu intensitate ridicată
• Hiperinflație -- o inflație cu o rată foarte mare și crescătoare

Vezi Sursa AICI

Salariul minim era 2.855 de lei, Ceausescu avea 18.000 de lei! Vezi aici cît castigau inainte de Revolutie romanii

Astfel că, potrivit Institutului Național de Statistică, salariul mediu net a oscilat între 800 și 1.000 de lei, între anii 1960 și 1965.

 „În intervalul 1974-1975 a avut loc o majorare a salariilor, eşalonată pe ramuri şi activităţi economice. Retribuţia minimă a muncitorilor calificaţi din sectorul industrial creştea de la 1.040 lei la 1.346 lei, iar cea a muncitorilor necalificaţi de la 1.000 lei la 1.140 lei. Venitul garantat în zootehnie sporea de la 1.200 lei la 1.300 lei, în legumicultură şi viticultură de la 900 lei la 1.000 lei, iar în pomicultură de la 800 lei la 1.000 lei. Noi creşteri de retribuţii şi venituri s-au înregistrat în perioada 1977-1980. Măsura a fost aplicată în două etape: 1977-1978 şi 1979-1980. În cazul salariilor din industrie, majorările s-au realizat treptat, pe ramuri, cu procente variind între 15 % şi 23 %”, potrivit unor informații de pe site-ul Băncii Naționale a României (BNR).

Ce puteai cumpăra cu acești bani Înainte de Revoluție, pâinea avea un preț cuprins între 2 lei și 3.5 lei, iar berea ajunsese să varieze de la 3 lei la 6-7 lei, în anii 1960-1980, dar aici depinde și de zona în care locuiați. Pentru cei care fumau pe atunci pachetul de Carpați era de bază (2,75 de lei), iar pentru cei din sud existau și țigările bulgărești BT. Cultura era și ea destul de accesibilă din punct de vedere al costurilor pentru că, în unele cazuri, era mai ieftină decât un pachet de țigări. În cazul în care doreați și un borcan de iaurt acesta nu ajungea la nici un leu, în schimb, smântâna la 250 de grame costa 3.25 și 3.75 lei. Vestita înghețată Polar, cea pe care de câțiva ani buni, mai multe companii încearcă să o reînvie, costa pe atunci 1 leu sau chiar 1,75 de lei, de-a lungul anilor. Iar kilogramul de carne, care în unele zone urbane era destul de rară, ajungea să coste între 18 și 24 de lei. În anii 80 traiul românilor se mai scumpise nițel așa că un kilogram de zahăr ajunsese să coste 9 lei, air un litru de lapte 2,5 lei, în timp ce cafeaua, servită la restaurant, 3 lei. Cel mai important, pensia medie, e atunci ajunsese la 2.000 de lei.

Vezi Sursa AICI

Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat 

Art. 15. -

Cadrele militare care la data trecerii în rezervă au cel puţin 15 ani pentru bărbaţi şi 10 ani pentru femei, beneficiază de pensie militară de stat la împlinirea vârstelor standard prevăzute în Legea nr. 19/2000, proporţional cu numărul anilor de serviciu militar.

Art. 21. - Jurisprudenţă, Reviste (1)

(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda lunară brută avută în ultima lună de activitate, care include solda de grad corespunzătoare la data trecerii în rezervă.

Cuantumul pensiilor militare se actualizează conf  Art. 48.

a) ori de câte ori se majorează solda de grad şi/sau solda funcţiei maxime ale cadrelor militare în activitate, potrivit gradului militar avut la data trecerii în rezervă, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condiţiile prevăzute la art. 22-24;

Cuantumul pensiilor militare se actualizează conf Legea nr. 164/2001 , Art. 48.

Ori de câte ori se majorează solda de grad şi/sau solda funcţiei maxime ale cadrelor militare în activitate, potrivit gradului militar avut la data trecerii în rezervă, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condiţiile prevăzute la art. 22-24;

În aceste zile e o întreagă nebunie cu pensionarea militarilor și pensiile fabuloase încasate de aceștia deși în unele cazuri după foarte puțin ani în haina militară.  Scris de Simion Todoca

Belgia

– Ofiţeri inferiori: vârsta: 51-52 ani; ani de serviciu: 20-30; pensie: 80% din ultimul salariu.
– Ofiţeri superiori: vârsta: 54-56 ani; ani de serviciu: 20-30; pensie: 80% din ultimul salariu.
– Generali: vârsta: 58-61; ani de serviciu: 25-35; pensie: 80% din ultimul salariu.

Franţa

– Ofiţeri inferiori: vârsta: 52 ani; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);
– Ofiţeri superiori: vârsta: 52; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);
– Generali: vârsta: 57-61; ani de serviciu: 25-35; pensie: 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);

Germania

– Ofiţeri inferiori: vârsta: 52; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;
– Ofiţeri superiori: vârsta: 54-56; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;
– Generali: vârsta: 60-65; ani de serviciu: 35-45; pensie: 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;

Italia

– Ofiţeri inferiori: vârsta: 45-55; ani de serviciu: 25-30; pensia: 80% din ultimul salariu brut;
– Ofiţeri superiori: vârsta: 45-55; ani de serviciu: 20-30; pensia: 80% din ultimul salariu brut;
– Generali: vârsta: 60-65; ani de serviciu: 35-45; pensia: 80% din ultimul salariu brut.

Marea Britanie

– Personalul militar beneficiază de o legislaţie proprie privind pensiile diferită de cea care reglementează pensiile personalului civil;
– Militarii beneficiază de pensii militare de stat;
– Pentru a beneficia de pensie integrală, perioada de serviciu militar trebuie să fie de minim 30 de ani;
– Pensia se calculează pe baza celui mai mare salariu anual pe care militarul l-a primit în ultimii 3 ani de serviciu.

[Nota: Corelat cu materialul redactat, rezulta ca militarii britanici beneficiaza la pensie de 3,3% procent din cel mai mare salariu primit in ultimii 3 ani, pt. fiecare an in serviciul militar. In aceasta ipoteza, fara a avea certitudinea, rezulta ca britanicii au drept de pensie militara de cca. 60% din respectivul salariu pt. 18 ani de serviciu militar, iar pt. fiecare an in plus se adauga 3,3%].

Olanda

– Valoarea pensiei reprezintă ultimul salariu brut x 1,75% x numărul de ani de serviciu.

[Nota: Aici exista o inadvertenta. Rezulta ca in fapt, exista o legislatie separata fata de civili. In caz contrar, am ajunge la concluzia ca la toti olandezii pensia se calculeaza pe baza ultimului salariu brut x 1,75% x numărul de ani de serviciu, ceea ce nu poate fi real. Dupa cum stau lucrurile ar rezulta ca in Olanda militarii au de departe cele mai mari pensii fata de alti cetateni. In conditiile in care un colonel olandez are o solda lunara cuprinsa intre 8 000 si 10 000 de euro].

Polonia

– Ofiţeri inferiori: vârsta:50; ani de serviciu: 15; pensia: 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);
– Ofiţeri superiori: vârsta: 55; ani de serviciu: 15; pensia: 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);
– Generali: vârsta: 60; ani de serviciu: 15; pensia: 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);

Turcia

– Ofiţeri inferiori: vârsta: 41-48; ani de serviciu: 20-30; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului salariu;
– Ofiţeri superiori: vârsta: 41-52; ani de serviciu: 20-30; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului salariu;
– Generali: vârsta: 60-65; ani de serviciu: 35-45; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului

S.U.A.

– legislaţia privind pensiile militare este diferită de cea care reglementează pensiile civile;
– pensia se calculează în funcţie de anii şi lunile în serviciul militar, data trecerii în rezervă, categoria de forţe, modul de executare al serviciului militar şi baza de calcul, stabilită ca medie a salariilor cele mai mari în ordine descrescătoare primite în 36 de luni, oricare ar fi acestea, în decursul serviciului militar;
– pensia medie a fost în anul 2008 de 4.632 USD/lună.

Vezi Sursa AICI

Alinierea veniturilor de calcul al pensiei la valoarea aflată în plată în momentul indexării, corespunzotor fiecărei Ramuri Economice !

Ce punct de pensie să calculezi la un salariu de acum 50-70 de ani ?

Este munca in zadar!

Calculul este simplu și instant - Media ultimilor salarii (1 an sau 6 luni), procentul cuvenit plus procent pe gradații/spor , la care adaugi indexarea inflației cu suma fixă echivalentă coșului zilnic.

Creșterea inflației conduce la diminuarea puterii de cumpărare și afectează cheltuielile generale ale populației. O creștere majoră a prețurilor de consum poate conduce la încetinirea economiei, însă, cu toate acestea, inflația nu ar trebui considerată întotdeauna un fenomen negativ.

Ce să mai citim? 

Virusul Misterios

Europa este o "cum ar fi pe care am moștenit-o"

Măsuri de maximă protecție

Sheme Electronice

Robotul ADN ar putea ucide celulele canceroase

SARS a fost o boală relativ rară; la sfârșitul epidemiei, în iunie 2003

Planet REBOOT